Biblioteca Judeţeană "C. Sturdza" Bacău

Basmul cult

Subiect Tematic: Basmul cult
Notă Informativă: Basmul cult trebuie definit prin intermediul condiţiei estetice a acestuia, a modalităţii de tratare originală şi inedită ilustrată de diverşii autori. Esenţială este viziunea acestora asupra motivului sau temei prelucrate, aleasă din fondul folcloric comun. Marca specifică creaţiei culte este dată de unicitatea acesteia în cultura noastră. Basmul cult ca specie literară trebuie receptat în contextul orientării generaţiei de intelectuali români, scriitorii de la 1848, spre sursele folclorice de inspiraţie. Atunci s-au făcut primele eforturi de cultivare a gustului pentru stilizarea folclorului. Astfel, a luat naştere o literatură de inspiraţie folclorică care are ca punct de plecare exemplul lui Nicolae Filimon care a publicat în 1862 basmele: Roman Năzdrăvan, Omul de piatră şi Omul-de-flori-cu-barba-de-mătasă sau povestea lui Făt-Frumos. Nicolae Filimon este socotit drept unul dintre pionierii basmului cult românesc. El a urmat tiparul construcţiei folclorice, tratând-o într-o manieră cultă. Basmul cult a stat la baza dezvoltării literaturii fantastice.
Țara sursă: MD: SIBIMOL
Lucrări: 233 lucrari in 236 publicatii in 7 limbi
Zece basme mitologice de: Odobescu, Alexandru (1834-1895) (Text tipărit)
Doi feţi cu stea în frunte : lecturi şcolare de: Slavici, Ioan (1848-1925) (Text tipărit)
Omul de flori cu barba de mătase : poveste de: Filimon, Nicolae (1819-1865) (Text tipărit)
Păsările noastre şi legendele lor de: Marian, Simion Florea (1847-1907) (Text tipărit)
Legende sau basmele românilor : Adunate din gura poporului de: Ispirescu, Petre (1830-1887) (Text tipărit)
Vă rugăm să schimbaţi parola