 |
| Subiect Tematic: |
Semănătorism, curent social, cultural și literar |
| Vezi și Nume Colectiv: |
Sămănătorul, revistă |
| Notă Informativă: |
Semănătorismul (sau Sămănătorismul) este un curent ideologic și literar constituit la începutul secolului al XX-lea în jurul revistei Sămănătorul (1901-1910). La apariția sămănătorismului a contribuit și interesul crescând care s-a manifestat în acea perioadă față de problema țărănească, aflată în faza unei crize acute, marcată prin repetate răscoale care au culminat cu Răscoala din 1907. Principalul teoretician al acestui curent a fost Nicolae Iorga. El a asimilat preocupări mai vechi, pe care le-a definit, sintetizat și teoretizat, supunând criticii unele aspecte ale societății și atrăgând atenția asupra necesității culturalizării țărănimii. Poziția critică era întregită de prețuirea tradițiilor istorice și folclorice, a valorilor naționale, a luptei de eliberare națională etc. Nicolae Iorga a considerat opera lui Alexandru Vlahuță drept apogeul sămănătorismului. |
| Notă Informativă: |
Termenul sămănătorism provine de la revista Sămănătorul, în paginile căreia apăreau poeziile sămănătoriștilor: poezia lui Alexandru Vlahuță Semănătorul, poezia lui George Coșbuc cu același titlu, apărută la 2 decembrie 1901. Termenul de sămănătorism este un cuvânt derivat care provine de la „a sămăna” - ceea ce dă de înțeles că reprezentanții acestui curent „seamănă” concepțiile lor în mediul sătesc. La 2 decembrie 1901 apare la București primul număr al revistei Sămănătorul, sub direcția lui George Coșbuc și a lui Alexandru Vlahuță. |
| Țara sursă: |
RO: BJBC |
|
