Gânditorul român Mircea Djuvara (1886-1944), pe lângă faptul că s-a impus ca principal reprezentant în domeniul filosofiei dreptului, a găsit timpul și resursele necesare pentru a poposi, cu autoritate și asupra filosofiei lui Eminescu. A publicat un studiu foarte interesant, intitulat „Filosofia poeziei lui Eminescu” în revista „Convorbiri literare”, nr. 6, iunie 1914 (pp. 584-603). După ce explică felul în care trebuie înțeleasă prezența filosofiei în poezia eminescienă, Mircea Djuvara își continuă demersul cu intenția de a evidenția caracteristicile acestei filosofii. Mihai Eminescu a pus în opera sa artistică și frământările problemelor pe care le abordează cea mai abstractă filosofie. Și prin aceasta el s-a dovedit un artist pătruns de cultura cea mai fină de până acum a sufletului omenesc. El a luat ce e drept concepțiunea sa generală despre lume din filosofii străine, dar prin puterea și arta sa desăvârșită a făcut-o românească și a schimbat-o astfel în capital care nu se mai poate pierde de bogăția sufletească a neamului nostru.
Tip și Denumire fișier:
00462-Ateneu-2008-01-13.pdf
LDR:01697naa1 2200169 450
001
207279
100$a
20200424 m 1rumy03010101ba
101
0
$a
rum
102$a
RO
200
1
$a
Mircea Djuvara despre filosofia lui Eminescu
$e
Eseu
$f
Ștefan Munteanu
209$a
1914
219$a
2008
330$a
Gânditorul român Mircea Djuvara (1886-1944), pe lângă faptul că s-a impus ca principal reprezentant în domeniul filosofiei dreptului, a găsit timpul și resursele necesare pentru a poposi, cu autoritate și asupra filosofiei lui Eminescu. A publicat un studiu foarte interesant, intitulat „Filosofia poeziei lui Eminescu” în revista „Convorbiri literare”, nr. 6, iunie 1914 (pp. 584-603). După ce explică felul în care trebuie înțeleasă prezența filosofiei în poezia eminescienă, Mircea Djuvara își continuă demersul cu intenția de a evidenția caracteristicile acestei filosofii. Mihai Eminescu a pus în opera sa artistică și frământările problemelor pe care le abordează cea mai abstractă filosofie. Și prin aceasta el s-a dovedit un artist pătruns de cultura cea mai fină de până acum a sufletului omenesc. El a luat ce e drept concepțiunea sa generală despre lume din filosofii străine, dar prin puterea și arta sa desăvârșită a făcut-o românească și a schimbat-o astfel în capital care nu se mai poate pierde de bogăția sufletească a neamului nostru.
463$0
207213
$b
hârtie
$c
Bacău
$d
2008
$g
redactor șef: Carmen Mihalache
$h
An 45, Nr. 1 (ian. 2008)
$o
revistă de cultură
$p
24 p.
$t
Ateneu
$v
An 45, Nr. 1 (ian. 2008)
470
0
$c
Iași
$d
1914
$f
Mircea Djuvara
$o
articol
$p
pp. 584-603
$t
Filosofia poeziei lui Eminescu
$n
în revista „Convorbiri literare”, nr. 6 (iunie)
600
0
$3
18007
$a
Djuvara
$b
Mircea
$f
1886-1945
600
0
$3
20130
$a
Eminescu
$b
Mihai
$f
1850-1889
601
0
0
$3
113897
$a
Revista "Convorbiri literare" Iaşi
606$3
84739
$a
Literatură română
$3
113615
$x
Critică și istorie literară
606$3
120456
$a
Creație eminesciană
$3
84093
$x
Poezie
$3
120457
$x
Filosofie poetică
606$3
115135
$a
Eminescologi români
$3
74581
$x
Studii critice
606$3
98264
$a
Cronică literară
608$3
113136
$a
Articol
608$3
116275
$a
Eseu filosofic
610
0
$a
Sentimentul filosofic eminescian
700
0
$3
38858
$a
Munteanu
$b
Ştefan
$f
1951-
801
3
$a
RO
$b
BJBC
$g
unimarc
$2
udc
856
#
$f
00462-Ateneu-2008-01-13.pdf
990$a
Angela Iuliana Onciu