Bibliogr. Recenzia volumului: Constantin Călin. „Provinciale. Fragmentarium 1975-1989”. Bacău, Editura Babel, 2012. Volumul conține însemnări, notații diaristice, confesiuni, ale profesorului universitar băcăuan, din perioada comunistă. Autorul ține să (își) justifice atitudinea față de întâmplările și oamenii despre care vorbește, precizând că adoptă „o viziune de moralist", nu de lexicograf. Asumându-și condiția de provincial, Constantin Călin o transformă într-un alibi pentru lipsa lui de orientare în viață. „Complexului provincialului" i se adaugă sentimentul acut al nedreptății, care capătă proporțiile unei constante. Titlul cărții indică o asumare ironică a condiției intelectualului superior care se vede împins la periferia fenomenului literar din cauze extraestetice. Numai ținând cont de această dramă profesională (ale cărei consecințe au afectat și viața personală) pot fi explicate răutățile, sinceritatea tăioasă, „cinismul". Ne situăm, așadar, între jurnal și ficțiune, Constantin Călin dovedindu-se un portretist remarcabil și un comentator suculent al epocii descrise.

În: Ateneu. : revistă de cultură. An 49, Nr. 11-12 (nov.-dec. 2012); director: Carmen Mihalache . ─ Bacău[sn], 2012, 24 p.

JICU, Adrian (1979-)