Bibliogr. Recenzia romanului „Fontana di Trevi” al scriitoarei Gabriela Adameșteanu, Iași, Polirom, 2018. „Fontana di Trevi” reconfirmă că Gabriela Adameşteanu este unul dintre marii scriitori ai României de azi. Romanul o are în prim-plan pe Letiţia Branea (cea mai longevivă eroină a acestui univers artistic şi protagonista, astfel, a unei trilogii), aflată, acum, în imediata actualitate şi sosită la Bucureşti din Occidentul în care trăieşte (cu alte cuvinte, având statut de migrantă). Două sunt palierele pe care se construieşte romanul: pe de o parte cel colectiv, care urmărește metamorfozele societăţii româneşti, iar pe de alta, cel individual, cu destine individuale. Cu fiecare dintre personaje, romanul atinge, în esenţă, aceeaşi problematică a provizoratului, care constituie firul roșu al prozei Gabrielei Adameșteanu. Metafora acoperă atât ideea fragilităţii ființei umane, cât și derizoriul existenței, indiferent că e vorba despre regimul carlist, legionar, dejist, ceaușist sau despre cele democratice, de după 1989. Dincolo de aspectele social-politice sau istorice, „Fontana di Trevi” se dovedeşte un elogiu adus feminităţii, în feluritele ei ipostaze, de la cele domestice la cele publice. Încercările Letiţiei echivalează cu tot atâtea coborâri pe firul istoriei personale, oferind cititorului mostre de viață necenzurată.

În: Ateneu. : revistă de cultură. An. 56, Nr. 598 (iun. 2019); director: Carmen Mihalache . ─ Bacău[sn], 2019, 24 p.

JICU, Adrian (1979-)