Bibliogr. Recenzia volumului: Alina Bako. „Vindecarea prin literatură. Reprezentări ale maladiei în romanul românesc”, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2019. Alina Bako sugerează și demonstrează, bifând și o consistentă bibliografie (cu unele ramificații spre filosofie, sociologie, politologie ș.a.m.d.), că romanele devin „formele cele mai potrivite pentru studiul modului de asimilare a istoriei, inclusiv a evenimentelor cu antecedent patologic, cum sunt sistemele totalitare”. Literatura română prezintă mai multe „modele subversive", dintre care cele care se bucură de o vieţuire proprie se aşază preponderent în intervalul propus de autoare: 1960- 1980. Atitudinile scriitorilor de aici vor cunoaşte două maniere: o cale va fi marcată de hipotonie (individul ajunge să nu se mai opună, devenind el însuşi o marionetă), iar alta de hipertonie, acolo unde scriitorul rămâne într-o permanentă concentrare şi atenţie. Dacă literatura hipotonicilor e aceea a unui spaţiu deschis, fără încrâncenări şi prezentând un ritm epic redus, hipertonicii au puterea, implicit ştiinţa, de a gira o literatură tensionată. Breban, Preda, Buzura, Ivasiuc, Virgil Tănase, pe o parte, și Guga, Țoiu, Bălăiță, Sorin Titel, pe de alta, sunt văzuți ca aparținând unor categorii ce țin de hipertonie versus hipotonie literară. Textele la care Alina Bako se opreşte sunt texte-canon, romane care au generat deja ample comentarii şi aprecieri critice.

În: Ateneu. : revistă de cultură. An. 57, Nr. 609 (mai 2020); director: Carmen Mihalache . ─ Bacău[sn], 2020, 24 p.

MANTA, Marius (1975-)